marți, 23 decembrie 2014

Siete Kandelikas...

Evenimentele zilei de azi:

1. Am avut un vis azi-noapte în care am adunat toate persoanele și lucrurile frumoase din viața mea și le-am proiectat astfel încât sa fie un tot unitar si frumos.
2. Am văzut un cer frumos atunci când a apus Soarele
3. Am fost la o piesă de teatru. Punct.
4. Endy s-a decis, în sfârșit, cu ce se îmbracă la petrecerea de Revelion. Oricum există șanse sa se mai răzgândească de două ori până atunci.
5. Tavi a câștigat Hell's Kitchen.
6. Am decis, împreună cu mama, că o să îmi petrec toată ziua de 25 decembrie la ai mei acasă și că o să le gătesc (să sperăm că nu o să fie ultima masă gătită în casa aia)
7. A murit Joe Cocker.
Și cam atat...

Am stat mult să mă gândesc despre care din cele 7 puncte să vorbesc astăzi, și care din ele să devină semnificația celei de a șaptea lumânări de Hanuka din 2014 (acum am văzut că am scris 7 evenimente din ziua de azi... ce coincidență simpatică!) și am ajuns la concluzia că o să mă leg de visul pe care l-am avut și că o să vă las și o poză cu apusul.



M-am trezit din visul respectiv fiind perfect convinsă că amalgamul ăla de evenimente se întâmplase în realitate. Ce am visat are prea puțină importanță, însă mi-a luat 15 minute ca să îmi dau seama că viața mea nu s-a schimbat radical. Și după ce au trecut alea 15 minute, mi-am dat seama că viața mea e, în continuare, așa cum o știu și cum am lăsat-o ieri, înainte de cele 11 ore de somn. Însă ce a fost cel mai frumos este că visul ăsta mi-a dat o senzație atât de plăcută încât chiar vreau să cred în el și să îl transform dintr-un vis pe care l-am avut când dormeam, într-un ideal pe care poate o să îl ating într-o zi. Sau poate nu. Dar oricum, decât să mă întreb mereu „oare cum ar fi fost dacă...?” mai bine încerc să aflu „oare cum o să fie când...”.

E greu să îți atingi idealurile. E greu să te ții de un drum pe care ți l-ai propus fără să te oprești la diverse popasuri și să rămâi acolo, doar pentru că pare suficient de călduț. E greu să renunți la lucruri ca să poți să obții altele și e și mai greu să îți dai seama ce vrei să obții, de fapt. E greu să prioritizezi lucrurile și informațiile pe care le primești. Însă cel mai greu mi se pare să îți dai seama când binele tău înseamnă răul altora. Și dacă totuși îți dai seama de asta, când e cazul să te oprești din a face rău doar ca să îți poți face ție bine. Și nu. Nu există să îți faci și ție bine și altora. Pentru că oricât bine ai face, tot acest bine provoacă sau va provoca răul altora mai departe.

A șaptea lumânare din 2014 este lumânarea visurilor și idealurilor. Și atât. Voiam să scriu prima dată „a visurilor și a idealurilor transformate în realitate”, dar m-am răzgândit. Pentru că nu toate visurile se transformă în realitate și nu toate idealurile trec de stadiul lor inițial. Însă e bine să le ai. Sunt unele din puținele lucruri care îți pot clarifica în mai puțin de cinci secunde de ce e viața frumoasă și de ce merită să lupți ca să o faci și mai frumoasă. Este lumânarea care îți șoptește, înainte să se stingă, „Mi-ai promis că o să lupți!” și e lumânarea care îți amintește că Făt - Frumos nu există, dar că tu ești eroul propriei tale povești și că zmeii ți-i inventezi doar tu.



Am aprins deja lumânările de Hanuka de șapte ori. Mai am una.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu