miercuri, 24 decembrie 2014

Ocho kandelas para mi

Și am ajuns și în a opta seară de Hanuka din 2014. Așadar, oficial s-a încheiat lista miracolelor și a minunilor și revenim la zilele noastre banale și la rutina noastră zilnică. Sau, după cum spune o poză pe care am share-uit-o pe facebook la începutul sărbătorii decembriste, putem alege să ne trăim fiecare zi ca un alt miracol. Nu o să vă sfătuiesc cum să vă tratați zilele de acum încolo, însă pot să vă spun că mi-am propus ca, de acum încolo, să deschid un pic mai tare ochii când merg pe stradă și să văd miracolele acolo unde sunt, nu să tratez orice întâlnire ca pe o întâmplare, orice zâmbet ca pe ceva care oricum o să șteargă sau orice lacrimă ca pe ceva care nu contează. Pentru că toate acestea și multe altele contează. Pentru că la un moment dat am citit o zicală foarte drăguță care zicea că „nu suntem poveștile noastre, ci suntem un cumul de povești ale celor din jurul nostru”. Și cum poveștile din jurul meu par foarte drăguțe, o să le las să îmi scrie mie povestea și de acum încolo.

Am aprins ultima lumânare din 2014 în același loc în care am aprins-o pe a doua. Și a fost aceeași atmosferă drăguță, dar o Miriam mult mai obosită și mai lipsită de vlagă din pricina zilelor trecute și din pricina moleșelii din ziua de azi. Deja a început atmosfera aia de sărbători... toate drumurile sunt libere, toate străzile sunt goale și până și în JCC domnește o liniște cu care eu nu sunt obișnuită. V-am mai spus de nenumărate ori că sunt dependentă de agitație, de gălăgie și de mișcare și că nu știu ce pot face într-o zi liberă. Mi-ar plăcea să pot să lenevesc, să pot să nu îmi caut în permanență o ocupație, să pot să stau o zi întreagă în pat și să mă uit la toate sezoanele dintr-un serial care îmi place, însă nu pot să o fac. Fie îmi îndrept părul, fie mă văd cu prietenii mei la o cafea, fie mă văd cu ai mei... nu pot sta liniștită. Și nu știu încă dacă ăsta e un lucrul bun, însă sunt sigură că poveștile celor din jur o să îmi spună asta, la un moment dat.

Ce reprezintă a opta lumânare din 2014? E o întrebare bună. Dar ca să mențin ideea de la care am plecat, o să spun că ea, de sine stătătoare nu reprezintă nimic, dar este un cumul al lumânărilor aprinse înaintea ei. Este un cumul de amintire a trecutului, a aprecierii prezentului, a prieteniilor în plină desfășurare, a oamenilor care își iubesc meseria, a puterii de a-ți recunoaște slăbiciunile în fața prietenilor tăi adevărați, a curajului și a visurilor și a idealurilor. Și, cel mai frumos este că, toate acestea combinate au un rezultat așa frumos încât chiar merită să căutăm în continuare miracolele care se întâmplă zi de zi în fața ochilor noștri, dar noi nu le vedem pentru că mai avem un mail de dat.

A opta lumânare este cumulul tuturor lucrurilor frumoase pe care le avem și pe care le vom avea de acum încolo.

Am aprins deja lumânările de Hanuka de opt ori. Nu mai am nici una:)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu