luni, 14 ianuarie 2013

Fifi, nu fi gaina!

Ma enerveaza sa insel asteptari. De asemenea, ma enerveaza sa imi fie inselate asteptarile.  Dar, cel mai tare si cel mai tare ma enerveaza momentul in care eu imi insel asteptarile in ceea ce ma priveste.

Stiti momentul ala cand, dupa un eveniment, aveti senzatia aia de "ce pula mea am facut?". Senzatia aia ca, daca ati vedea un film in care protagonistul s-ar purta la fel cum ati facut voi, ati scuipa ecranul televizorului si ati incepe sa urlati cum urla fanii Rapidului cand ia unu' de la Dinamo mingea si o baga in poarta echipei lor de suflet?

Mda...e de cacat. E tare de cacat. Si cel mai de cacat e ca esti atat de speriat incat nu stii ce sa faci. Pentru ca stii ca nu ai mai face vreodata asa ceva, stii ca arta penibilului e demna de admirat doar la altii, si ca in butoiul ala tu nu trebuie sa cazi niciodata.

Dar ce se intampla cand cazi acolo? Ce se intampla cand esti in butoiul ala al penibilului, faptul ca te afli in butoiul asta te trimite un pic si in butoiul cu melancolie si ajungi la stadiul de "feelingless"? Cand ti-e scarba sa te uiti inapoi, doar pentru ca acolo, in momentele alea, zace cineva pe care nu il cunosti, care ti-e strain si cu care in nici un caz nu ai schimba nici macar amabilitati.

Poate am eu o pasa proasta, poate nu am dormit suficient azi - noapte.

Gainile trebuie sa zboare!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu