sâmbătă, 1 septembrie 2012

Impressionen asupren Frankfurt - parten aintz

Va scriu acum de pe plaiuri indepartate de tara noastra frumoasa, dar nu prea. Plaiurile despre care va vorbesc sunt absolut minunate si imi provoaca o tristete infinita cand ma gandesc ca in cateva zile le parasesc.

Pentru a va fi mai clar despre ce vorbesc, ma aflu in Frankurt de joi si ma repatriez marti, cu o mare parere rau, dupa cum v-am spus si mai sus.

Dupa cum bine stiti, sau daca nu stiti aflati acum, Frankfurt e un fel de capitala afacerilor din Europa de Vest. Aici in timpul saptamanii toti domnii umbla imbracati numai in costum si toate doamnele si domnisoarele sunt imbracate in stil office, machiate, aranjate si cu accesorii potrivite vestimentatiei. E un paradis al celor ca mine, care apreciaza un costum scump sau niste cercei discreti, dar care transmit multe.

Cladirile sunt, evident, incredibil de inalte. Ei...poate am exagerat un pic cand am zis "incredibil", dar cea mai mica din cele vizitate pana acum e la fel de inalta ca turnurile alea doua de la Piata Presei Libere pe care toti bucurestenii le apreciaza si le lauda.

Strazile din centru sunt foarte linistite, chiar si in weekend. E multa lume, poate mai multa decat in centrul vechi al Capitalei noastre, dar toti sunt linistiti, calmi si se simt bine. Am observat ca foarte multi din cetatenii orasului minunat au acelasi tabiet la fel de minunat: ies sa ia pranzul in centru, unde sunt restaurante tip taraba cu specialitati din toate colturile lumii, deci gama e mai mult decat variata. Dar nu tabietul asta e cel pe care il consider minunat, ci faptul ca toti, dar absolut toti cei care stau la masa, nu au numai o farfurie de mancare in fata, ci si un pahar de vin, ceea ce, repet, mi se pare excelent si excelent de elegant.

Ceea ce nu imi place, pentru ca, evident, trebuia sa fie ceva care nu imi place, este faptul ca multi din angajatii lanturilor de fast - food-uri internationale (McDonald's si Starbucks) nu inteleg o boaba de engleza. Dar nici macar "hello" nu sunt in stare sa spuna, bai baiatule. Nimic. Nada. Rien de rien. Nichts. Am stat ieri cu tovarasul Fifi un sfert de ora la McDonald's ca sa o facem pe cocoana aia sa inteleaga ce vrem. Si cand i-am spus ca noi suntem culti in cap si destepti si stim engleza, am primit raspunsul "inglish...zis is German. No inglish!", ceea ce mi-a adus aminte de episodul din Seinfeld, the Soup Nazi si, mai ales, de nenea nazistu' supei care zicea "NO MORE SOUP FOR YOU!". So...no more hamburgers for us.

Concluzia este ca m-am indragostit definitiv, iremediabil si irecuperabil de orasul asta. Revin cu detalii si povesti zilele urmatoare.
Inchei in ton cu localitatea... tchus!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu