sâmbătă, 15 septembrie 2012

Despre de ce și unde imi place să pierd nopţile

Vă scriu din mașină. Nu de alta, dar o aștept pe mama să termine cumpărăturile și dacă tot am puţin timp mort, de ce să nu il inviu?

Ziceam că vă zic despre locul in care pierd cel puţin o noapte din weekend, de ceva vreme incoace in compania haiducului Gigly. Locul ăsta e pentru oricine, dar nu prea. Adică?

Adică sigur..e deschis pentru toată lumea care se incadreaza in publicul lor ţintă, dar am așa o senzaţie că nu toată lumea care vine acolo intelege, cu adevărat, ce presupune venitul acolo.

Lumea rea imi spune ca faptul ca ma duc saptamanal in Vault inseamna ca ma complac, ca ma plafonez si ca e un semn ca mi-e frică de neconuscut. Acestor psihologi desăvârșiţi nu le doresc nimic.

I-aș ruga, totuși, să mă mai ducă intr-un club cu muzică bună, care are un aspect mai mult decât decent și plăcut, cu angajaţi atât de simpatici, care iţi zâmbesc până și când iti schimbă scrumiera. Și atunci o să imi inving orice frică vreţi voi și o să renunţ la plafonare.

Până atunci, lăsaţi-mă să fiu un om al tabieturilor, o victimă a unei rutini creată de mine.

So...see you tonight in not just a place to party, but a family away from home!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu